Definiția cu ID-ul 712746:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

oboroc, -oace, s.n. – Adăpost pentru fân construit în patru stâlpi și care are un acoperiș glisant: „Io, odată, l-am auzât, că dormeam afară, într-un oboroc” (Bilțiu 2001: 261). – Din ucr. uborok.