OMOR. Subst. Omor, omorîre, omucidere, homicid, ucidere, ucis (rar), asasinare, asasinat, crimă; suprimare, lichidare (arg.), răpunere (pop.); măcel, măcelărire, hecatombă (fig.), masacrare, masacru, căsăpire, carnaj (franțuzism), ciopîrțeală (fig.), ciopîrțire (fig.), decimare, decimație, exterminare, exterminațiune (rar); pogrom, genocid. Execuție. Împușcare; spînzurare, spînzurat, spînzurâtoare; strangulare, strangulație, sugrumare, jugulare (rar), gîtuire; decapitare, decapitație; ghilotinare; înjunghiere, imolație (rar); spintecare; otrăvire, otrăvit (rar); crucificare, răstignire; ardere pe rug; tragere pe roată; lapidare (livr.), lapidație (livr.). Deicid (rar, livr.); feticid; fratricid; infanticid, pruncucidere; matricid; paricid, patricid (rar); regicid; uxoricid. Sinucidere, suicid (livr.); harachiri. Omorît. Spînzurat. Otrăvit. Omorîtor, omucigaș (rar), homicid, ucigaș, asasin, criminal, măcelar (fig.); progromist. Călău, casap (reg.), gealat (înv.), gîde (pop.), hoher (reg.). Sinucigaș. Adj. Omorît, răpus (pop.); măcelărit, căsăpit, masacrat, exterminat, suprimat. Spînzurat; sugrumat; decapitat; otrăvit; răstignit; ars pe rug; tras pe roată. Ucigaș, criminal, homicid; omorîtor, ucigător, spintecător. Deicid (rar, livr.), fratricid; pruncucigaș; matricid; regicid. Vb. A omorî, a ucide, a asasina, a face (a comite) o crimă; a suprima, a lichida (arg.), a achita (arg.), a răpune (pop.), a trimite pe lumea cealaltă, a face moarte de om, a face cuiva de petrecanie (fam.), a trece pe cineva prin ascuțișul fierului (săbiei), a da cuiva la cap, a face cuiva de cap, a-i pune cuiva capul sub picior, a face (pe cineva) tărîțe, a vărsa sînge, a-i zbura cuiva capul (creierii), a lua (a-i ridica, a-i răpune) (cuiva) zilele, a tăia zilele (cuiva), a trece prin foc și sabie, a se scălda în sînge, a se adăpa cu sînge, a-i scurta (a-i tăia, a-i închide) (cuiva) cărarea (cărările), a face capătul cuiva, a-l face (pe cineva) în două (în patru), a-i face (cuiva) felul, a-i lua (cuiva) mirul, a pune (pe cineva) pe copcă, a prăpădi (pe cineva), a-i da (cuiva) otpustul, a lua duhul (cuiva), a-i mînca cuiva paosul, a pune la pastramă, a-i lua (a tăia, a curma) (cuiva) piuitul (rar), a scoate (pe cineva) din viață (dintre cei vii), a băga (pe cineva) în mormînt, a scurta (pe cineva) cu o palmă (de un cap), a-i face (cuiva) seama; a măcelări, a imola (rar), a masacra, a căsăpi, a ciopîrți (fig.), a secera (fig.), a decima. A executa; a împușca; a spînzura; a strangula, a sugruma, a jugula (rar), a gîtui, a sugușa (înv.); a decapita; a ghilotina; a înjunghia, a spinteca, a pumnala (rar); a otrăvi; a crucifica, a răstigni; a arde pe rug; a trage pe roată; a lapida (livr.). A fi asasin, a avea (a fi) cu mîinile pătate de sînge, a-și băga mîinile în sînge, a fi omul sîngelui, a fi iubitor (dornic, setos) de sînge. A se sinucide, a se ucide (rar), a-și pune capăt zilelor, a-și lua viața, a-și face seama; a se împușca; a se spînzura; a se strangula, a se sugruma, a se gîtui, a se otrăvi. V. inexistență, moarte, neîndurare, neomenie, pedeapsă, răutate.