OPRIRE s. I. 1. v. stabilire. 2. v. poposire. 3. popas, ședere, (înv.) poprire, șezământ. (O ~ de două ore.) 4. haltă, popas, (înv.) oturac, stație. (În drum a făcut mai multe ~.) 5. v. escală. 6. v. staționare. 7. v. stație. (~ de autobuze.) 8. v. stopare. 9. v. frânare. 10. v. închidere. II. 1. v. încetare. 2. v. întrerupere. 3. contenire, încetare, întrerupere, (înv. și pop.) opreală. (Lucrează fără ~.) 4. v. curmare. III. 1. v. împiedicare. 2. v. interzicere. IV. 1. păstrare, reținere, rezervare. (~ unor bilete pentru spectacol.) 2. reținere, (rar) retenție. (~ unui bun al cuiva.) v. interzicere.