opțiune sf [At: CALENDARIU (1794), 33/16 / P: ~ți-u~ / V: (îrg) ~ionă / Pl: ~ni / E: fr option, lat optio, -onis] 1-2 Optare (1-2). 3 (Pex) Preferință. 4 (Îs) Drept de ~ Drept acordat cuiva de a-și alege cetățenia, de obicei în cazuri de stabilire în alt stat decât cel unde s-a născut. 5 (Îas) Drept acordat cuiva de a accepta o moștenire sau de a renunța la ea. 6 Condiție stipulată uneori în tranzacțiile comerciale prin care i se acordă cumpărătorului un termen până la care el poate definitiva tranzacția sau poate renunța la ea.