Definiția cu ID-ul 690219:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*orizont n., pl. urĭ (vgr. ῾orízon, ῾orizontos, d. ῾orízo, mărginesc, limitez, care vine d. ῾óros, hotar. V. afurisesc, oropsesc, aorist, ursesc, enorie). Mare cerc care taĭe sfera în doŭă părțĭ egale (una numită emisferu superior, și alta emisferu inferior) și care are ca polĭ zenitu și nadiru. Locu unde se termină vederea noastră, unde pămîntu pare că se unește cu ceru: o corabie se arată la orizont. Plan perpendicular verticaleĭ. Fig. Întinderea uneĭ acțiunĭ, uneĭ activitățĭ oare-care: orizontu spirituluĭ se lărgește cu instrucțiunea. Perspectiva viitoruluĭ: orizontu politic. Pict. Fondu ceruluĭ unuĭ tabloŭ: orizonturile luĭ Chintreuil îs admirabile.