ostatic sm [At: CARAGIALE, O. II, 291 / V: (îrg) ~tec / Pl: ~ici / E: it ostatico] 1 Persoană oferită sau reținută de către un stat, o organizație etc. drept garanție pentru îndeplinirea unor obligații, condiții etc. de către statul, organizația etc. căreia îi aparține persoana respectivă. 2 (Iuz; fig) Amanet.