OSTĂȘESC, -EASCĂ, ostășești, adj. De ostaș; militar, milităresc. La aceste vorbe ceata ostășească Strigă cu poporul: Țepeș să trăiască. BOLINTINEANU, O. 47. Regulamentul recunoscu cele trei părți alcătuitoare unei bune organizări ostășești: armata, miliția și ridicarea gloatelor. BĂLCESCU, O. I 35. Și-am venit cu sidiți ostășești Să străpungem coaste-mpărătești. TEODORESCU, P. P. 119.