Definiția cu ID-ul 504446:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
panaghie (panaghii), s. f. – Prescură care se dă de pomană la patruzeci de zile după o înmormîntare. – Mr. panaghie. Ngr. παναγία, epitet al Fecioarei (Murnu 41), cf. sb., cr. panagija. – Der. panaghiar, s. n. (taler de argint în care se servește panaghia).