PAPALUGĂ s. f. 1. Termen cu care se denumește o femeie urîtă, înaltă, slabă, deșirată; pocitanie. Piei din ochii mei, papalugă! ALECSANDRI, T. 643. 2. (În superstiții) Stafie, arătare. Noaptea... toate stihiile năpădesc pe mine... pînă și papaluga, pînă și turca. ALECSANDRI, T. 616.