Definiția cu ID-ul 504566:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
parcurge (parcurg, parcurs), vb. – A străbate, a merge. – Var. parcurge. Fr. parcourir, adaptat la conjug. lui a curge. – Der. parcurs (var. percurs), s. n. (distanță străbătută).