PATRIE. Subst. Patrie, țară, țărișoară (dim.), pămînt, glie (fig.); patrie-mamă; țară de baștină, loc de baștină, loc de origine, locuri natale, vatră, vatră strămoșească, vatră părintească, pămînt străbun, pămînt strămoșesc, pămînt natal. Cetățenie; încetățenire, împământenire, naturalizare, indigenizare (înv.), indigenat (înv.). Patriotism, dragoste de patrie, dragoste de țară; dor de patrie, dor de țară. Băștinaș, autohton, indigen, aborigen (livr.), pămîntean. Cetățean, concetățean, compatriot, simpatriot (grecism înv.), patriot (înv.). Patriot; patriotard (depr.). Adj. Băștinaș, autohton, indigen, aborigen (livr.), pămîntean, pămîntesc, pămîntenesc (înv.). Naturalizat. Patriotic; patriotard (depr.). Vb. A încetățeni, a împâmînteni, a naturaliza, a indigena (înv.). V. locuitor, națiune, stat.