perete m. 1. zidărie ce închide o casă sau îngrădește o curte: 2. scoarța unei cărți; 3. laturi interioare ale unui vas sau tub; 4. părți ce formează îngrădirea suprafeței interne a cavităților corpului: pereții pieptului, pereții stomacului. [Vechiu-rom. păreate = lat. vulg. PARETEM (clasic PARIETEM)]. V. scris.