permutare sf [At: TEODOROVICI / Pl: ~tări / E: permuta] 1 (Mat; Lin) Operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau mai multe elemente. 2 (Mat; Lin; mpl) Grupe distincte de obiecte astfel formate Si: (rar) permutație (1). 3 Mutare a cuiva în altă parte Si: transferare, (rar) permutație (2). 4 (Spc) Mutare a cuiva cu serviciul Si: transferare (rar) permutație (3). 5 (Ccr) Ordin, dispoziție de mutare, de transferare a cuiva.