persistență sf [At: MARIN, F. 377/9 / V: (înv) ~tancie sf / Pl: ~țe / E: fr persistance] 1 Stăruință. 2 Caracter a ceea ce este persistent Si: (Îvr) persistere (1). 3 Însușire a de a fi persistent Si: (îvr) persistere (2). 4 (Îs) ~ța imaginilor Fenomen care constă în menținerea senzației vizuale pe retină un anumit timp după dispariția obiectului văzut și pe care se bazează cinematografia. 5 (Rar) Ceea ce persistă, continuă să existe.