personalitate sf [At: FL (1838), 98²/38 / Pl: ~tăți / E: fr personalité, ger Personalität] 1 Ceea ce este propriu fiecărei persoane (1) și o distinge ca individualitate Vz individualitate. 2 Fel propriu de a fi al cuiva Vz individualitate. 3 Ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană (1) Vz individualitate. 4 (Îs) ~ juridică Calitate de a fi persoană juridică. 5 Persoană cu aptitudini deosebite și cu alese însușiri intelectuale și morale, având o contribuție valoroasă într-un anumit domeniu de activitate. 6 (Spc) Conducător a cărui activitate, sprijinindu-se pe înțelegerea științifică a procesului social-istoric și întruchipând aspirațiile maselor, exercită o influență apreciabilă asupra desfășurării evenimentelor istorice. 7 (Îs) Cultul ~tății Tendință a unor conducători de a cere să li se acorde tot timpul atenție și importanță, să fie adulați. 8 Persoană (1) cu funcție importantă în viața politică, socială, culturală Si: personaj (1). 9 (Asr; mpl) Aluzie tendențioasă și jignitoare la adresa unei persoane (1).