pioceală sf [At: UDRESCU, GL. / P: pi-o~ / E: pioci + -eală] (Mun) 1 Piuitură (1). 2 (Pan) Vorbire cu glas subțire, pițigăiat Si: (reg) piocit (2), pioncăială (2), pioncăit¹ (2), pioncăitură (2), pioncăneală (2), pioncănit¹ (2), pioncănitură (2). 3 Pioncăneală (3). 4 Moleșeală. 5 Indispoziție. 6 Picoteală.