*piramídă f., pl. e și izĭ (vgr. pyramis, pyramidos). Geom. Solid care are ca bază un poligon oare-care și ca fețe laterale niște triunghĭurĭ care se unesc în acelașĭ punct, numit vîrfu piramideĭ: o piramidă cu colțurile rătunzite devine con. Colosal monument în formă de piramidă cu baza patrată la vechiĭ Egiptenĭ și care servea ca mormînt pentru faraonĭ: cea maĭ înaltă piramidă e a luĭ Cheops (138 m), care era considerată pintre cele șapte minunĭ ale lumiĭ. Grămadă de obĭecte așezate în formă de piramidă: soldațiĭ pe cîmp îșĭ așează puștile în piramide rezemîndu-le una de alta. – Suprafața laterală a uneĭ piramide regulare e egală cu perimetru bazeĭ înmulțit cu jumătatea apotemeĭ, ĭar volumu e egal cu suprafața bazeĭ înmulțită cu înălțimea și împărțind produsu pin 3.