PISTRUIAT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui pe piele. Așa... a fost el întotdeauna – roșu și pistruiat. GALAN, Z. R. 265. Băiatul pistruiat și cîrn se trezește de-a binelea. STANCU, D. 19. Dar vreo doi, pistruiați și cu un tort de aur roșu încurcat pe cap, păreau copii ale acelor triburi... care se credeau de-a dreptul coborîte din soare. MACEDONSKI, O. III 15. 2. Pestriț, împestrițat. Cu florile... pistruiate cu roșu, vioi. La TDRG. – Variantă: pistruit, -ă (DAN, U. 40) adj.