pitit, ~ă [At: ANON. CANTAC., ap. CM I, 215 / Pl: ~iți, ~e / E: piti] 1 a (Pfm) Ascuns prin ghemuire într-un spațiu restrâns. 2 a (Pfm) Ferit spre a nu fi văzut, găsit, prins, luat. 3 sfa (Pop; șîcs de-a ~ta) Joc în care un copil trebuie să-i găsească pe ceilalți care s-au ascuns. 4 a (Olt; d. case) Scund.