pleavă sf [At: TETRAEV. (1574), 222 / Pl: (îrg) pleve, ~ve, (rar) plevi, plevuri / E: slv плѣва] 1 (Csc) Resturi de spice, de coji de boabe de cereale, de păstăi etc., rezultate ca deșeu la treieratul cerealelor și al leguminoaselor, la vânturatul cerealelor etc. 2 (Prc) Resturi mărunte de paie, de fân sau sfărâmăturile tecilor de leguminoase. 3 (Fig) Lucru de nimic, lipsit de importanță, de valoare, de semnificație. 4 (Reg; îe) A vorbi (sau a spune, a grăi, a vorovi) pleve A spune fleacuri, prostii. 5 (Reg; îae) A spune minciuni. 6 (Csc) Epitet pentru un om de nimic Si: lepădătură. 7 (Bot; înv) Neghină (Agrostema githago). 8 (Reg) Floare a cânepii. 9 (Reg) Polen la porumb. 10 (Reg) Lamură a făinei. 11 (Iht; reg) Plevușcă¹ (1) (Leucaspius delineatus).