PLIMBĂREȚ, -EAȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Care se plimbă (prea) mult, căruia îi place să se plimbe (fără rost), să călătorească, să hoinărească. Un nor de vară... pluti într-o clipă deasupra șoselei, vărsînd din el o ploaie... peste plimbăreața lume bucureșteană. MACEDONSKI, O. III 40. ◊ (Substantivat) Din întuneric le venea în față un alt grup de plimbăreți. ARDELEANU, D. 130.