pocie¹ sf [At: DDRF / V: (reg) poacă, pocă, poci, potcă / Pl: ~cii / E: nct] 1 Par subțire care servește la susținerea unor plante agățătoare Si: arac. 2 Par subțire care servește la fixarea unui gard, la împrejmuirea unui loc etc. Si: țăruș. 3 (Spc; îf pocă) Băț al undiței. 4 Ramură înfrunzită înfiptă în pământ sau smoc de iarbă, de cereale lăsate netăiate și legate la vârf, mușuroi de pământ etc. pentru delimitarea unei parcele sau a unei porțiuni dintr-o semănătură. 5 (Îf poci) Momâie.