PODIUM, podiumuri, s. n. Estradă (improvizată) într-o sală de conferințe, de festivități etc. În fund, pe patru butoiașe de bere, un podium pentru muzicanți; uneori o fanfară, alteori un taraf. PAS, Z. I 121. Se găsea pe podium... un mare pian negru. CAMIL PETRESCU, N. 104. ♦ Podea de scînduri pe care se află catedra într-o clasă. – Pronunțat: -di-um. - Variantă: podiu s. n.