podvadă sf [At: (a. 1630) BUL. COM. IST. V, 55 / V: ~voa~ (Pl: ~de), (îrg) ~vea~ (Pl: ~ezuri), (înv) ~vod s, ~voz (Pl: ~i, ~oaze) smn, potv~^[1] (Pl: ~de), povoz s, (reg) ~dhoadă, ~hod s, ~hodă / Pl: ~vezi / E: slv подъводъ] 1 a (Mun; Mol) Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în folosul domniei, în timp de război, care consta în prestații, transport, cărăușie sau rechiziții ale animalelor de tracțiune. 2 (Pex) Cărăușie cu plată. 3 (Înv) Ceea ce transporta cineva (cu carul, cu căruța) la podvadă (1) Si: încărcătură. corectat(ă)