ponosit, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 347/3 / Pl: ~iți, ~e / E: ponosi¹] 1 (Înv) Rușinat. 2 (Înv) Abătut. 3 (Înv) Supărat. 4 (Îrg; d. oameni) Defăimat. 5 (Îrg; d. oameni) Discreditat. 6 (Pop; d. obiecte de îmbrăcăminte, pânzeturi, stofe etc.) Care și-a pierdut culoarea, aspectul inițial, degradându-se din cauza uzurii, vechimii etc. Si: degradat, uzat, rupt. 7 (Pop; pex) Stricat. 8 (Pop; pex) Murdar. 9 (Trs; d. fața omului) Care are un aspect neplăcut din cauza oboselii, a suferinței etc.