pontif sm [At: VÂRNAV, F. 5^V/10 / Pl: ~i / E: fr pontife] 1 Membru al colegiului sacerdotal suprem din Roma antică, care supraveghea cultul religios, întocmea calendarul, listele consulare, ținea evidența analelor etc. Si: (asr) pontifice (1). 2 Grad înalt în ierarhia sacerdotală, la diferite popoare necreștine din Antichitate Si: (asr) pontifice (2). 3 Înalt demnitar ecleziastic Si: arhiereu, prelat, (asr) pontifice (3). 4 (Spc; îs) suveranul ~, ~ul Romei, ~ roman Șef suprem al Bisericii catolice Si: papă², (asr) pontifice (4). 5 (Pan; irn; urmat de determinări) Persoană care are pretenția sau este considerată a fi o autoritate sacerdotală într-un anumit domeniu Si: (asr) pontifice (5).