potențat, ~ă a [At: MAIORESCU, L. 14 / V: (rar) ~țiat / Pl: ~ați, ~e / E: potența] 1-4 Care a dobândit (o amploare mai mare,) (o intensitate,) (o putere, o forță mai ridicată sau) o precizie, o delimitare etc. mai accentuată. 5 (Mat; nob; d. un număr) Ridicat la o putere.