potârniche sf [At: DOSOFTEI, PS. 365/6 / V: pătârnică, pătârnice, pătâ~, pătrăn~, pătrânichie, pătrin~, pătrinichie, pătrunică, pătrunice, pătrun~, păturnea, păturnică, păturnice, pătur~, păturnită^[1], pătârniche, peternică, pitolnică, pitornică, pitornice, piturnică, potărnică, potăr~, potărnichie, ~ică, poter~, potirnică, potir~, potrănică, potrăn~, potrânichii, potrinică, potrin~, potrinichie, poturnică, (reg) ~neche^[2], ~ice, ~chie, potrânică, potrân~, potrânichie, potrunică, topârnică / Pl: ~chi, (rar) ~che / E: ml *peturnicula] 1 (Șîc ~-cenușie, ~-dobrogeană) Pasăre sălbatică, de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună pe spate, cenușie pe piept, albă pe pântece și cu desen în formă de potcoavă, vânată pentru carnea ei gustoasă Si: (reg) chirchică, fugău, găinușă, pitpalac, pitpalacă, potârnic (2), tărhiță (Perdix perdix). 2 (Îlav; în legătură cu verbele „a fugi”, „a se împrăștia”, „a se risipi”, „a se răspândi”) Ca ~le sau ca (pe) puii de ~ În toate direcțiile. 3 (Înv; îlav) Ca puii de ~chi În număr foarte mare. 4 (Orn; reg) Potârnic (1). 5 (Reg; îc) ~-de-stâncă (sau ~-de-cleanț) Pasărea Alectoris glaeca saxatilis. 6 (Orn; reg; îc) ~-de-stepă Găinușă-de-stepă (Syrhaptes paradoxus). 7 (Orn; reg) Prepeliță¹ (Coturnix coturnix).