Definiția cu ID-ul 934414:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POVÎRNIT, -Ă, povîrniți, -te, adj. (Despre terenuri) În pantă, înclinat, aplecat (într-o parte). V. abrupt. Ilie umbla cu bățul în mină, atent la picioarele cailor ce alunecau pe drumul povîrnit. DUMITRIU, N. 203. Cu grabă trecu prin ulițele povîrnite, urmat de slujitorul său. SADOVEANU, Z. C. 316. Iar cînd drumul se prăvale Jos, la coastă povîrnită, Calcă baciul ca pe gratii Și-i strunește blînd cu gura:Cătinel, feciorii tatii, Ca să n-o pornim de-a dura! TOPÎRCEANU, B. 21. ♦ Pieziș, oblic. În fundul unei tinde întunecoase, se vedea gîrliciul povîrnit al pivniței cu porțile-i de zăbrele. ODOBESCU, S. A. 130.