PRAF s. 1. pulbere, (Mold. și Transilv.) colb, (Bucov. și Maram.) șperlă, (prin Bucov. și Transilv.) șteah, (Olt. și Munt.) știup. (~ stîrnit pe un drum de țară.) 2. praf de pușcă = pulbere, (pop.) iarbă(-de-pușcă), (înv. și reg.) silitră, (înv.) paler. (~ folosit ca explozibil.)