predispoziție sf [At: MINER. 24/13 / V: (rar) ~iune / S și: ~osi~ / Pl: ~ii / E: fr prédisposition] 1 (Med) Sensibilitate crescută, ereditară sau dobândită, a organismului față de anumite boli Si: (îvr) predispunere (3). 2 Înzestrare naturală care constituie în anumite condiții o premisă favorabilă dezvoltării unei aptitudini sau a unui talent Si: aplecare, înclinație, pornire, (rar) predispunere (2). 3 (Rar; îf predispozițiune) Preferință. 4 Chef.