Definiția cu ID-ul 934904:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREDUCEA, preducele, s. f. Unealtă cu un cap în formă de coroană cilindrică sau conică, cu marginea exterioară ascuțită, folosită pentru a perfora tablă, carton, piele etc., pentru a găuri și a însemna urechea vitelor etc.; potricală. ♦ Gaură făcută în urechea vitelor, pentru a putea fi recunoscute.