PRELUCRA, prelucrez, vb. I. Tranz. 1. A modifica forma, dimensiunile, constituția, starea sau aspectul unui material, pentru a obține alte materiale, produse fabricate etc. A prelucra materia primă în fabricate. A prelucra pielea. ▭ Eu caut petrol, dumneata îl prelucrezi, dincolo de noi alții îl joacă la bursă. C. PETRESCU, A. 418. Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată. MACEDONSKI, O. I 103. ♦ (Cu privire la opere literare, științifice etc.) A da o formă nouă, a schimba dezvoltînd și perfecționînd conținutul; a reface. Noi toți cîți am auzit atunci citirea «Cîntării Romîniei»... credeam că scrierea, așa cum ne-o citise [N. Bălcescu] fusese prelucrată de pana și de imaginațiunea sa. GHICA, S. A. 145. M-am decis a-l prelucra [manuscrisul] pentru Convorbiri. ALECSANDRI, S. 139. Multe [poezii] am schimbat, multe am adaos, iar mai multe am scos Și pot zice că din nou le-am prelucrat. NEGRUZZI, S. II 169. ◊ Intranz. Traducînd, prelucrînd, uneori localizînd, reprezentațiile începură. NEGRUZZI, S. I 343. 2. A explica, a analiza conținutul unei opere, al unei rezoluții, al unui articol din presă etc., pentru ca ascultătorii să înțeleagă just și să tragă concluzii practice. ♦ (Cu privire la persoane) A lămuri cuiva o problemă, a căuta să convingi pe cineva (să facă ceva).