prelungire sf [At: (a. 1773) GCR II, 431 / V: preal~ / Pl: ~ri / E: prelungi] 1 Durată mai mare în timp. 2 Amânare. 3 Timp acordat cuiva peste un anumit termen inițial stabilit. 4 (Înv; îlav) Fără (de) ~ Numaidecât. 5 Lungire. 6 (Ccr) Parte a unui obiect care constituie o extindere în spațiu, o continuare a lui. 7 (Îlpp) În ~a Lângă.