Definiția cu ID-ul 558865:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

premergător s. n. (bot.) Plantă care se cultivă pe un teren înaintea alteia ◊ „Cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt acelea care au fost strânse în prima parte a verii și anume leguminoasele pentru boabe (mazăre, fasole etc.). În cadrul acestor categorii de premergătoare se vor prefera acele tarlale care au fost fertilizate în anii precedenți.” R.l. 14 VIII 76 p. 3 (din pre- + mergător; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)