PREÎNTÎMPINA, preîntîmpin, vb. I. Tranz. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva care ar putea să se întîmple (mai ales ceva rău); a preveni. Ca să preîntîmpinăm catastrofele, cată să grăbim și pe acest pămînt al nostru romînesc opera democrației adevărate. SADOVEANU, E. 268. Poporul ridicase trei rînduri de baricade, ca să preîntîmpine vreo răbufnire a dușmanilor revoluției. CAMIL PETRESCU, O. II 475. Matei I Basarab, urcîndu-se pe tron, se sili a preîntîmpina relele ce se aștepta a izvorî din acea demoralizație a ostașilor. BĂLCESCU, O. I 19.