Definiția cu ID-ul 935782:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRICINUIRE s. f. Faptul de a (s e) pricinui; (învechit) motivare, motiv, pretext. Nu voiau a merge Ia război sub pricinuire că nu li se plătesc lefile. BĂLCESCU, la TDRG.