primejdui [At: R. POPESCU, CM I, 472 / Pzi: ~esc, (reg) primejdui / E: primejdie + -ui] 1-2 vt A constitui o primejdie (1-2) pentru cineva sau ceva Si: (liv) a periclita, (îrg) a primejdii (1-2), (înv) a pericola, a pericolarisi, (nob) a periclisa. 3-6 vr A-și risca (liniștea,) (securitatea,) (libertatea sau) viața Si: a se expune. 7 vt (Mun; spc; în superstiții) A atrage asupra cuiva o boală.