Definiția cu ID-ul 1249232:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRISNE adj., adv. și s.f. 1. Adv. (Mold., Trans. SV) În întregime, cu totul, complet. A: Macar di-are face neștine bani cît de buni, galbeni prisne (l ă m u r i ț i MUNT.) de aur curat, sau taleri, sau alt feal de bani, să fie prisne (l ă m u r i ț i MUNT.) de argint curat . . . sau prisne de arame (de a r a m ă l ă m u r i t ă MUNT.) PRAV. Dzic călugării să fie fost făcut și sfeșnicele . . . și policandru și hora tot prisne de argint. NECULCE. C: Luo sulița lui cea minunată ce au fost prisne de mischiu IT, 1767, 11r. ♦ (Mold.) Exact, întocmai, chiar. Și-ntrebînd ceasul, cînd au răpăosat, aflară prisne atunce Ia al noăle ceas. DOSOFTEI. VS. Viețuia prisne ca un înger. DOSOFTEI, VS. 2. Adj. (Mold.) Curat, pur, neamestecat, veritabil. A: Într-acelea părți de lume dereg vinul cu apă că nu-l pot bea prisne de mare tărie. DOSOFTEI, VS; cf. NCCD (gl.). ♦ Autentic, adevărat, veritabil. Ne-au îndrăgit ca nește cuconi ai săi prisne. DOSOFTEI, VS. S-au vădit și sv[i]nția sa ca un prisne a lui D[u]mn[eJdzău priietin. DOSOFTEI, VS. 3. S.f. (Mold.) Candelă. Prisne cu trei ipostaze. DOSOFTEI, MOL. Etimologie: sl. prisĭnŭ. Cf. rus. prisnyj. Cf. adevăr (2), fireș (2).