Definiția cu ID-ul 878842:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROCLITIC, -Ă, proclitici, -ce, adj. (Gram.; despre cuvinte) Așezat înaintea altui cuvânt (cu care face corp fonetic comun), neavând accent propriu. – Din fr. proclitique.