PRÎNZIȘOR, prînzișoare, s. n. (Popular) Masa de dimineață, prînzul cel mic; timpul zilei care corespunde mesei de dimineață. Cînd se așezau sub frasini, Ia vremea prînzișorului și aprindeau focul pentru ceaun, bătrînele vorbeau de toate cu mare spor. SADOVEANU, M. C. 185. Pe la prînzișor dădu drumul vitelor să mai pască ce-or găsi. REBREANU, I. 93. Pe la prînzișor pornește spre casă. CREANGĂ, P. 143. ♦ Locul de pe bolta cerească în care se află soarele în timpul prînzului mic. Pîn’ se-ncalță la picior Soarele-i la prînzișor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174.