puiezi [At: MINEIUL (1776), 62¹/2 / V: (îrg) poi~, (reg) poieji, puizi / P: pu-ie~ / Pzi: 3 ~zește / E: pui¹ + -ezi] 1 vi (Înv) A veni în mare cantitate și în număr mare Si: a năpădi, a năvăli. 2 vr (Mol) A se înmulți prin procreare. 3 vr (Mol) A se înmulți indivizii pe un teritoriu. 4 vr (Olt; d. apă; îf poieji) A se revărsa. 5 vr (Olt; d. apă) A picura. 6 vt (Mun; c. i. suprafețe; îf poiezi) A umple cu ființe.