purga [At: OLLĂNESCU, H. A. P. 45 / Pzi: ~ghez, (rar) purg / E: fr purger, lat purgare] 1-2 vrt A(-și) provoca purgație. 3-4 vrt (A lua sau) a da un purgativ (3). 5 vt (Liv) A elimina. 6 vt (Jur; c. i. o obligație, un impozit etc.) A face să piardă. 7 vt (Jur; c. i. o obligație, un impozit etc.) A scuti.