pușcătură sf [At: ȘINCAI, HR. II, 301/37 / Pl: ~ri / E: pușcă + -ătură] 1 (Îvp) Împușcătură. 2 (Îvp) Detunătură (6). 3 (Îvp) Distanță până la care ajunge proiectilul unei arme de foc. 4 (Îvp; rar) Vânătoare. 5 (Reg) Zgomot produs de explozia unor materiale explozive puse în mină pentru sfărâmarea rocilor. 6 (Ccr) Cartuș special folosit pentru sfărâmarea rocilor Si: patron² (1). 7 (Reg) Potricală¹. 8 (Reg) Coardă de arc.