PĂDURĂRIE, pădurării, s. f. 1. Slujba pădurarului. (Neobișnuit) Locuința pădurarului; canton. Vine cu alți vînători într-o toamnă... să bată niște pripoare cu mistreți, chiar în preajma pădurăriei unde trăiam eu. SADOVEANU, N. E. 70. 2. (Învechit) Știința îngrijirii și exploatării pădurilor; silvicultură.