părăgini [At: ALECSANDRI, T. 279 / V: ~ăgi, (reg) ~geni / E: paragină¹] 1 vr (D. construcții) A ajunge în stare de paragină¹ Si: a se dărăpăna, a se ruina. 2 vr (Fig) A ajunge într-o stare de decădere Si: a se distruge, a se prăpădi. 3-4 vtr (A face un teren să ajungă sau) a ajunge în paragină¹ din lipsă de îngrijire. 5 vt (Fig) A lăsa ceva în părăsire, uitat cu totul.