Definiția cu ID-ul 559114:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rămâne vb. III (folosit absolut; pol.) În timpul comunismului, a nu se mai întoarce din Occident, a ◊ „fugi”, a părăsi ilegal țara ◊ „Maestre Marin Constantin, ați călătorit prin lume și... v-ați întors totdeauna acasă. Nu insinuăm cu aceasta nici o acuzație la adresa artiștilor români care au rămas. Curierul rom. IX 92 p. 3. ◊ „Până acum mai oscilam, mai cochetam cu gândul de a rămâne aici (cu sau fără azil politic; în definitiv am viza franceză încă un an).” R.lit. 410 XI 92 p. 7. ◊ „[A aflat] că scriitorul cutare «a rămas», adică nu s-a înapoiat din Occident unde plecase și, în consecință, nu mai putea fi pomenit.” Lit. 24/93 p. 14; v. și R.lit. 41/95 p. 3, J.lit. 3740/95 p. 2 (DEX – alte sensuri)