rághilă, rágilă și (rar) rávilă f., pl. e (cp. cu germ. raffel, idem, de unde și ceh. rafala, orĭ cu germ. rechen, greblă, de unde și ung. ecselö, hecelă). Un fel de darac compus dintr’o singură scîndură cu dințĭ înfipțĭ unu lîngă altu în mijlocu eĭ. Butoĭ căptușit cu piroane în care poporu crede că Jidaniĭ pun copiiĭ de creștin și-ĭ rostogolesc ca să le ĭa sîngele. V. rahilă.