réce adj. (din nom. lat. récens, gen. -ántis, recent, proaspăt, ca și jude, oaspe, șerpe; it. pg. recente, vfr. roisant, sp. reciente. V. răcesc, răcoare). Lipsit de căldură, care produce sensațiune de frig, care te face să te strîngĭ, să te îmbracĭ gros: aer, apă, timp, vînt rece; rece ca gheața, mînĭ recĭ. Fig. Indiferent, flegmatic, nepăsător: o privire, o primire rece; om rece. Pîne rece (vest), pîne uscată, pîne veche, nu proaspătă. S. n. (după vsl. studŭ). L. V. Rușine. Adv. Cu indiferență: a primi rece. – În est răce. V. cald.