REDUCȚIE, reducții, s. f. Faptul de a reduce; reducere. Maiorescu... a voit să spună că pentru Eminescu, ca individualitate excepțională, reducția mijloacelor materiale era convenabilă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 5/2. ♦ (Concretizat, în forma reducțiune) Copie în mic a unui lucru. Pompa de la curtea domnului era reducțiunea celei de la Țarigrad. MACEDONSKI, O. IV 117. ♦ (Tehn.) Piesă de legătură între două piese tubulare cu diametre diferite. – Variantă: reducțiune s. f.